Gospodăria de la Căvăran

Gospodăria de la Căvăran

Gospodăria cuprinde casa, coteţul de porci cu cotarcă şi grajdul cu cămara-bucătărie de vară. De amintit este şi poarta, monument de arhitectură populară specifică zonei Caraşului, construită din piatră masivă şi acoperiş de ţiglă. Casa de locuit este o construcţie cu trei încăperi, cu prispă parţială şi retrasă pe lungimea tindei. Tinda ocupă poziţia centrală, din ea spre stânga se păşeşte spre camera de oaspeţi […]

Citeste mai multe Lasa un comentariu

Casa ucrainiană (Repedea, jud. Maramureş)

Casa ucrainiană  (Repedea, jud. Maramureş)

Datare generală: sfârşitul sec. XIX – începutul sec. XX   Comunitatea ucraineană din Banat datează de la începutul secolului al XX-lea, când ucrainenii au venit la munci forestiere în satele Zorile, Copăcele, Cornuţel, Cornuţel de Banat, unde au format sate. După anul 1970 numeroşi etnici ucraineni din satele maramureşene şi bucovinene cumpără gospodăriile nemţilor emigraţi, populând numeroase localităţi care devin majoritar ucrainiene (Pogăneşti, Dragomireşti, Ştiuca, […]

Citeste mai multe Lasa un comentariu

Şcoala din Bârna (jud. Timiş)

Şcoala din Bârna (jud. Timiş)

Școala din Bârna, jud. Timiș – începutul secolului XX Nimic nu anunță că într-o casă veche, cum erau multe în zona Lugojului, lipită cu pământ și văruită în alb curat, cu geamuri cu obloane de lemn și cu o prispă mică, a funcționat o școală pentru prichindeii satului. Și totuși, așa arăta școala din Bârna: cea mai mare cameră era sala de clasă, încăpătoare și […]

Citeste mai multe Lasa un comentariu

Biserica din Topla (Jud. Timiş)

Biserica din Topla  (Jud. Timiş)

Datare: mijlocul sec. al XVIII-lea (anul 1746)  Biserica cu hramul „ Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril” din Topla (zona etnografică Făget) a fost ridicată în 1746 la Remetea Luncă şi apoi donată în 1807,  credincioşilor din satul Topla, conform unei însemnări  de pe o evanghelie păstrată în biserică. Obiectivul  a fost adus pe tăvălugi, tras de 24 perechi de boi, reaşezat şi consolidat apoi cu […]

Citeste mai multe Lasa un comentariu

Gospodăria germană Biled (jud Timiş)

Gospodăria germană Biled (jud Timiş)

Datare generală: secolul al XIX-lea   Germanii din Banat sunt cunoscuţi sub denumirea de şvabi (derivată din termenul suab-locuitor al Suabiei) deşi ei provin din mai multe provincii ale Germaniei şi Austiei, fiind aduşi aici pentru implementarea administraţiei habsburgice. În Biled, colonizarea germanilor are loc într-o primă etapă în 1765 şi în a doua etapă între 1768 – 1775, stăpânirea habsburgică  conferind Biledului şi un […]

Citeste mai multe Lasa un comentariu

Gospodăria de la Zolt (judeţul Timiş)

Gospodăria de la Zolt (judeţul Timiş)

Casa datează din a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Această casă ridicată din lemn este una tricelulară, cu prispă parţială. Este compusă din două camere de locuit şi o tindă. Fundaţia acestei case este realizată din piatră de carieră, cu soclu înalt, clădirea fiind adaptată la terenul înclinat (diferenţa la cele două capete ale clădirii fiind de 1,2 m). Pereţii sunt ridicaţi din lemn […]

Citeste mai multe Lasa un comentariu

Gospodăria de la Chizătău

Gospodăria de la Chizătău

Datare: mijlocul secolului al XIX-lea – începutul secolului XX Gospodăria cuprinde în fapt două case de locuit una de la mijlocul secolului XIX, fiind o clădire tipică pentru acea perioadă cu pereți de lemn lipiți cu lut la interior și exterior, cu târnaț continuu, două încăperi și o tindă centrală cu vatră de foc, ea a fost modificată ulterior în momentul construirii celei de a […]

Citeste mai multe Lasa un comentariu

Gospodărie de olar de la Birchiş

Gospodărie de olar de la Birchiş

Ansamblul gospodăresc din Birchiş se compune din casa de locuit ce cuprinde și atelierul olarului şi cuptorul de ars oale. Ordonarea construcţiilor în ansamblul gospodăresc urmează amplasamentul tradiţional, având casa aşezată cu faţada scurtă la stradă. Casa de olar din Birchiş este o construcţie bicelulară din lemn, pereţii sunt din bârne rotunde de lemn îmbinate cu cheutori româneşti, lipiţi atât la interior cât şi la […]

Citeste mai multe Lasa un comentariu

Gospodărie de olar de la Jupâneşti

Gospodărie de olar de la Jupâneşti

Construcţia de la Jupâneşti face parte din tipul de case cu prispă parţială, varianta prezentă având prispa retrasă pe lungimea tindei cu cele două odăi de locuit supradimensionate. Casa aparţine tipului tricelular dezvoltat din modelul bicelular. Faţada scurtă era orientată spre stradă, cea principală spre curte. Pereţii sunt din bârne de stejar scurte şi rotunde lipiţi şi la interior şi la exterior cu lut amestecat […]

Citeste mai multe Lasa un comentariu

Vama veche de la Timisoara

Vama veche de la Timisoara

Vama Veche din Timişoara La barierele de intrare în oraş existau în trecut asemenea construcţii numite vămi. Aceste contrucţii au fost operaţionale până prin prima jumătate a secolului XX (1920-1930). Asemenea case de vamă existau la ieşirile din Timişoara şi aveau destinaţia de sedii de vamă pe principalele drumuri comerciale. Construcţia din Muzeul Satului Bănăţean a fost transportată din Calea Lipovei. Clădirea este prevăzută cu […]

Citeste mai multe Lasa un comentariu